Analiza abandonului școlar și a efectelor acestuia în plan economic și social

În context european, reducerea dimensiunii părăsirii timpurii a şcolii reprezintă o prioritate. În acest context, Consiliul European îşi propune reducerea procentului tinerilor care părăsesc o formă de şcolarizare să scadă sub 10%. Comisia Europeană consideră că fenomenul părăsirii timpurii a şcolii de către tineri reprezintă principalul factor de risc în cazul şomajului şi în cel al unei poziţii sociale precare.

Pentru a descrie dimensiunea fenomenului părăsirii timpurii a şcolii de către tineri la nivel european prezentăm în cele ce urmează câteva date statistice oferite de Eurostat la nivelul anului 2009:

–       14.4% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au părăsit formele de studii secundare sau primare. Numărul  acestora este de aproximativ 6 milioane;

–       17.4% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au finalizat numai studiile primare.

România se numără, la nivel european, alături de Malta, Portugalia şi Spania, printre ţările cu cea mai ridicată rată a abandonului şcolar. Din această perspectivă, elaborarea unor Strategii de prevenire şi combatere a abandonului şcolar trebuie să reprezinte priorităţi pentru instituţii/organizaţii naţionale şi locale.

Elaborarea unei Strategii de prevenire şi combatere a părăsirii timpurii a şcolii la nivel național trebuie să aibă la bază un studiu ştiinţific care să evalueze de o manieră obiectivă dimensiunea şi specificul acestui fenomen la nivel european, naţional, regional şi judeţean. În acest sens sunt avute în vedere următoarele:

–       părăsirea timpurii a şcolii reprezintă un fenomen complex, ce este determinat de un ansamblu de factori ce ţin de mediul economic, social, cultural, de tradiţiile din colectivitate şi familie etc.;

–       evaluarea abandonului şcolar trebuie să se realizeze pe fiecare formă de învăţământ deoarece comportamentul unui copil în raport cu şcoala este diferit în funcţie de vârsta pe care o are;

–       evaluarea abandonului şcolar dintr-un judeţ trebuie să se realizeze ţinând seama de caracteristicile acestui fenomen la nivel european, naţional şi regional;

–       evaluarea abandonului pe fiecare tip de populaţie se recomandă să se realizeze pentru o anumită perioadă de timp pentru identificarea unor tendinţe;

–       pe fiecare nivel de agregare (judeţean, regional şi naţional) se recomandă ca analiza să se realizeze pe diverse populaţii de elevi structurate după sexul persoanei şi după mediul urban sau rural în care se află instituţia de învăţământ.

Ţinând seama de aceste ipoteze, evaluarea abandonului şcolar s-a realizat pe următoarele niveluri de agregare:

–       Evaluarea abandonului la nivel european pentru atingerea următoarelor obiective:

  • evaluarea fenomenului părăsirii timpurii a şcolii la nivelul României comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană;
  • Identificarea unor cauze ale abandonului şcolar. Din această perspectivă au fost avuţi în vedere factori ce ţin de politica guvernului din fiecare ţară, caracteristicile pieţei forţei de muncă, caracteristici specifice la nivel naţional etc.

–       Evaluarea unor aspecte ce ţin de fenomenul abandonului şcolar la nivel naţional:

  • Identificarea unor tendinţe în părăsirea timpurie a şcolii pe parcursul perioadei de tranziţie;
  • Analiza comparativă a caracteristicilor fenomenului pentru populaţia de elevi din mediul urban şi rural;
  • Identificarea unor caracteristici ale abandonului şcolar pentru elevii de sex masculin şi feminin.

–       Evaluarea unor aspecte importante legate de fenomenul abandonului şcolar la nivelul regiunilor de dezvoltare. În acest sens sunt avute în vedere următoarele aspecte mai importante:

  • evaluarea caracteristicilor abandonului la nivelul regiunii de dezvoltare;
  • evaluarea caracteristicilor abandonului şcolar pe fiecare judeţ din cadrul regiunii de dezvoltare.

Pentru mai multe detalii: contact@studiistrategice.ro